Home         Pensiunea         Carte oaspeti         Imagini pensiune         Contact          Bucovina
  Manastirea Sucevita Manastirea Moldovita Īn partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei (Ucraina), se īntinde Tara de Sus a Moldovei, regiune istorico-geografica numita si Bucovina - meleaguri molcom unduite īn obcine paduroase, cu ape repezi si cāmpii roditoare de cānd se stiu pamānturile acestea omenite. Si sunt urme de viata din negurile timpului. Catre Evul Mediu existau aici asezari stabile, bine rānduite (Baia-1335, Siret-1340, Radauti-1350), iar īn jurul anilor 1360 a luat fiinta statul romān independent Moldova de sub conducerea voievodului Bogdan. Erau vremuri tulburi, macinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul īncercānd sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale tatarilor de la rasarit si, curānd, ale Imperiului Otoman de la miazazi. Printre masurile luate de primii voievozi romāni, firesc, s-au īnscris ridicarea de fortificatii (Siret, Suceava) si de lacasuri ortodoxe (Siret, Radauti, Baia, Botosani, Suceava). Si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit epoca domnitorilor Stefan cel Mare - Petru Rares - Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti (1466-1600), cānd Bucovina a fost īmpodobita cu biserici si manastiri fortificate care-i fac astazi faima, pastrāndu-se, nesperat, īn conditii excelente. Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI-lea au primit dupa 1530 un impresionant vesmānt de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigorie Rosca, a boierilor Arbore si Movilesti, fresca parietala de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influenta locala, rafinament cromatic, ansamblu de pictura si arhitectura de o valoare artistica exceptionala. "Mai presus de toate cāte pot fi vazute īn Moldova - considera Josef Strzygowski - sunt curioasele biserici care prin policromia fatadelor se pot compara cu biserica San Marco din Venetia sau cu Domul din Orvieto ... ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume". Fresca, "cea mai īndrazneata si mai dificila dintre tehnicile picturii" (Michelangelo), īmbraca peretii exteriori ai bisericilor asemeni unei "... carti deschise cu continut biblic" (Carola Giedion-Welcker), Capela Sixtina cu fata spre lume ce "... ar trebui timp de luni īntregi cercetata cu o atentie pasionata" (Nicolae Iorga). Numind Judecata de Apoi de la Voronet, Petru Comarnescu preciza: "... nicaieri aceasta tema, frecventa īn Orient ca si īn Occident, nu are atāta bogatie de scene si o atāt de īndemānatica si dramatica īnlantuire, nici la Camposanto din Pisa, nici la Padova unde Giotto a pictat-o pe la 1305 īn capela familiei Scroveni, nici la celelalte biserici din tara". Celebrul de acum albastru de Voronet ca si verdele-rosu al Sucevitei, galbenul Moldovitei, verdele Arborelui, rosul Humorului fac actul de bravura al picturii cu care zugravii au avut temeritatea sa īnfrunte firea, o natura ce parca "... īntretine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzator īnfaptuirii omului", cum avansa dr. André Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continuānd: "totul este atāt de armonios ca te dispune la o meditatie ce-ti da impulsuri optimiste... Īn pridvorul fiecarui lacas din arhipelagul mānastiresc, īn Tara de Sus cunosti si traiesti īmplinirea sentimentului linistii...". Puternice nuclee de cultura si creatie artistica de la īnceputurile existentei lor, lacasurile Bucovinei īsi continua menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rāsca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat īnscrierea tezaurului bucovinean īn catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii. Ramāne vie opera emeritilor creatori īn majoritate necunoscuti, suma credintei, curajului si modestiei lor care configureaza geniul. Text preluat din www.manastiri-bucovina.go.ro   Manastirea Voronet Manastirea Humor
Adresa: Str. Minelor, Nr. 12, Vatra Dornei ; Tel.fix : 0230371689 ; Mobil : 0740253571
© 2008, Gheorghiu International, All Rights Reserved